taci tu, că nu te cred!

By ana pauper

aloooo!

- da? mă mir. ieri încă nu era.
- sigur că 7.5, cît să fie?
- stai că aia era prin martie!
- zău? n-am auzit. pistoale?
- macarale în nici un caz. nu.
- pe de rost? auăleu. e patologic.
- te mai sun, pa pa, vine cu factura.

9 Răspunsuri la “taci tu, că nu te cred!” r r

  1. kvaricsg spune:

    A mai konferencia után rákapcsolódtam mindkét blogra. Talán rám ismer, ha visszalátogat. Megkísérlem majd fölfedni, mi az a sajátosság, amely blogjait élteti. Pár hónap múlva talán már konkrét eredményekkel is szolgálhatok.
    Adica, te mai sun, pa-pa, la o adica…

  2. gcseke spune:

    Egy másik blogomról írok. Azért ide, mert itt találtam friss bejegyzést. Azzal a reménnyel, hogy talán egyszer meg lehet határozni, mi vezeti bloggoláshoz az embert (az ember lányát).

    Adica, poate da, poate nu. Totul e asa de relativ, trecator, ca nisipul care se misca de ici-colo…

  3. ana pauper spune:

    nagyon meglepett, hogy írt, kíváncsian
    kutakodom a blogjain. să auzim de bine :)

  4. surindolent spune:

    uite de-asta vreau si eu sa invat maghiara! :)

    7,5…ieri inca nu era…imediat m-am gandit la pretul tigarilor.
    fiecare cu ce-l doare! :)

  5. ana pauper spune:

    7.5 e bine, zic eu :) mi se mai întortochează (există acest cuvînt?) cele două bloguri, cel românesc & unguresc…

  6. bistosh spune:

    cioc-cioc; tzaaarrrrr.. omu’ cu factura.

  7. ana pauper spune:

    - ia să vedem… hm… cam mult de plătit!
    - e cu dobîndă, domniţă.

  8. untitled spune:

    e o actrita cu tigara in varf de port`tigaret, cu voce usor pitigaiata,
    dar fiind piesa in acte si cu garderoba lucrata, din vremi trecute,
    colorate, pline, cu staif, poti crede indreptatit a fi si ea lucrata
    la personaj
    intrebari, interogatii, directii prin replici si gand; textul poate fi
    contraponderea tapetului prazuliu, crud
    poate fi si un dans, dansatoarea culorilor, poate fi iubita mea, este,
    intotdeauna am iubit culorile, actorii, pictorii mai putin, insa la fel
    de putin sau de mult pe cat am iubit cuvintele, asezate pe hartii ca pe
    un tapet, daca imi aduc aminte am scris pe zidul camerei studentiei
    si desenat si normal incantat si intrigat deopotriva

    e in definitiv o replica buna, de teatru, ramasa in memorie pentru a doua zi”"taci tu, ca nu te cred

  9. ana pauper spune:

    blogul e un tapet virtual. lipim cai verzi pe pereţi sau scriem despre ei. apoi pereţii se surpă, casa se dărîmă, parola se uită, lăsînd în urmă cetăţi ruinate, case golite de suflete. mai rămîn castelele bîntuite, în care ţipă domnul gugăl: aloooo! mai e cineva aici?

Lasă un răspuns