mariana dragă te rog să mă ierţi

eram cu mintea aiurea ieri cînd ai apărut în faţa mea ca o nălucă- e drept, n-ar fi trebuit să mă provoci, să vii în mare lamur cu cel mai mare duşman al meu (cînd l-am văzut rînjind victorios îmi venea să-i trag vreo două, chiar trei)- ce se întîmplă cu tine mariana? cîndva sentimentele contau la tine, frumoase sau urîte cum erau, dar erau. iar acum? crezi că-ţi va fi mai bine cu el? ce îţi poate el oferi? numai de-astea materiale. acum m-ai decepţionat definitiv mariana. de asta mi-am pierdut cumpătul, de asta am făcut ceea ce am făcut…