imensitatea mării. compunere.

pîcla se disipa discret, asemenea congresului detectivilor. fata de la malul mării avea idei fistichii în cap. visa la o insulă a ei, proprietate personală, undeva departe de lume, însă în miezul ei cel mai natural, cu nisipuri fine, vînturi obraznice, soare prietenos tot anul, nu o cameră mică de bloc în care tot timpul stă la lecţii, la furat compuneri de pe net. „imensitatea mării… ciuciu!” cînd se trezi cu capul pe tastatură, izidor era năuc şi amorţit. nu progresa cu teza de masterat deloc! colac peste pupăză, a început campionatul de snooker china open…