inițial mă gîndisem să desenez cosași odihnindu-se, dar e o temă mult prea fierbinte și aș plagia. mă rog, legile științei artei se rescriu mereu, dar neavînd șansa să devin priministră, mai bine nu risc cu tehnicile de colaj postmodern. lumea interpretează, iar gadamer se rotește în mormînt de ciudă.
o, rămîi, rămîi la mine
te liubez atît de mult!
ale tale gînduri mute
numai eu știu să
le-ascult!
încă din adolescență Emma s-a remarcat ca premonitoare. după ce a terminat sociologia cu brio și diplome, ea s-a reprofilat pe prognoze. mă rog, tot gnoze. avusese un vis, dar trebuia să aleagă între pasiunea mistuitoare pentru pantofiori și alt tip de fiori.
nici prin cuiul minții nu
vă trece că aș putea
ajunge prima
donna? hă?
eu n-am timp de alegeri, de campanii
de promisiuni sau de (spove-)danii
rămîn duală cum am fost
reprezentată fără
rost
alte titluri de mare actualitate:
„duios anestezia trecea”
„vai vai iepuraş!”
noiembrie are elemente meteo
filo-, poli-, re-, a-, des-, în-.
mă duc s-o cînt la 3 voci.
– zise tracasat relu
neîmplinit, nervos, perdant
mereu dus cu zăhărelu’
iugnpv oriujnvp ăkfgn…
irugh v igh sirghsir gnos r?
sfgh sroghjs oos so erghjs?
sbvnrg oflknl: dfgnlfkbns ldnas?
paradigmelor. ah, că mi-e foame
şi nu îmi pot continua ideea…
mă aşteaptă mama
la masă.
ceştile fără toartă
– îmi spune băiatul din lift
scos parcă din swift –
iar eu mă minunez
de clima asta blîndă
tahitică lejeră care
mă va inspira să
pictez balerini
dezbrăcaţi
cum stau
la umbră
care au fost dar nu mai sînt
s-au pierdut pe drum
s-au prefăcut în scrum
hm… nu prea e anotimp
de nostalgii, doar
mi-am adus aminte…
joc fecund 