Archive for the ‘balade’ Category

fantoma pisicii

23 noiembrie 2010

iarna dansează

10 octombrie 2010

vara tastează. detalii imediat, acum îmi fac un ceai.

later edith:
ea nu credea în anotimpuri, după cum nu credea nici în genurile și speciile literare de exemplu. clar: clasificările servesc ordonatorii, de credite de pildă. mediocritatea bine așezată are nevoie de canoane (sorbi din ceai). un țîrîit discret o trezi din reverie. „edith. bună ziua. a, tu erai? scuze, nu ți-am recunoscut vocea. auăleu! dar cum s-a-ntîmplat? în cinci bucăți? horror! bine, vin. sau mai bine bere? OK.”

mediterana

26 septembrie 2010

Compunere vizuală despre apă, aer, pămînt și foc

A trecut încă o zi. Scriu în jurnalul meu debord. Voi scrie o compunere, eventual o poezie, dacă înnebunesc în cinci minute. Cine știe. Băi ce sentimente plutitoare, debordante. Băi ce plante, animale și oameni! Navigare necesse est, chiar dacă afară plouă. Mi se fîlfîie. Venea o moară pe Siret, o barcă, un crucișător, un italian la patru ace. Fetele, cumpărați cămăși italienești la băieții de băieți! Hai c-am înnebunit un pic:

adryana, adryana, inima ta de gheață
se pierde cu tine în ceață! Aha. Gata. Mi-a trecut.

nostra dama

4 septembrie 2010

plătește vama! nu poți trece niște limite
moka, fix cum vrea mușchii tăi!
cu tine vorbesc, măi.

în timp ce îngîna acest cîntec șamanic, ghicitoarea sorbi din cafea. jiji o privea cu groază și speranță, alternînd și altercînd. și fără alter-ego, că pe ăla l-a lăsat acasă, la coasă. se juca de-a gospodăria, să moară de ciudă politichia. tango!

fluturoaica

4 august 2010

acuma să mă explic? mă lupt cu fobiile mele, domne…

rusoaica și iarba

29 iulie 2010

pe malul nevei fiica evei
[soarele făcea umbre]
[liuba făcea tumbe]
[ce vară, monșer]

cumpăr lac sărat

7 iulie 2010

în zonă neinundabilă de deal și de munte, fără punte,
departe de lume dar na, cît de cît în ea – dacă
tot mi-am luat soluție protectoare
contra uvebeului, index 30.

coniac, zaraza

24 mai 2010

risipitoareo! nu dezinfecta cu coniac, te implor… dar ea nu și nu, curăța totul în calea ei. măcar scrie-mi o poezie înălțătoare, sadico! dar ea nu și nu, scria numai compuneri la comandă. domnu trandafir, nu te pot ajuta. ai ghimpi, asta e. și o zbughi în viteza a cincea. el cu ochii după ea. ele, de fapt: picăturile aurii ale extazului. vine vara, copii! nu mai cereți compuneri desuete, vă rog… desuet=canonizat de sfinția sa doamna învățătoare.

cretana și cretinul

10 mai 2010

[stilist] [parazit] [securist] [offshore] [regină] [10 mai]

violeta nu l-a nimerit pe mussolini

23 martie 2010

aristocrata excentrică violet gibson, fiica lui edward gibson – baron de ashborne cu alte cuvinte, copilărind într-un mediu ascetic dezmățat și spiritualist, adică un liberalism conservator – precum motoarele cu reacție la un tractor, călătorind și sălășuind prin ioropa, iată că prinde o demo (nu un demo, cum se zice azi) miercuri, 7 aprilie 1926 la roma, unde benito își făcea baia de dimineață (baia de mulțime, desigur). ei, și eroina noastră trage în om, dar nu îl nimerește, frate! doar îl julește. păi bine măi violeto, de ce n-ai exersat?!