Archive for the ‘compunere’ Category

bechtelina jolie

21 septembrie 2011

drumurile noastre toate, cîntă angelina similea (sau ruth donovan?) de ce tocmai atunci am chef să ies cînd am online meeting? nu știu și nici nu voi afla vreodată. îmi plac strugurii. îmi place toamna. ce-i drept, ador și vara. nici primăvara nu e de lepădat. iarna o voi suporta eu cumva… aș bea un coniac sau o vodcă, dar sînt în timpul servicului. doppo.

3500 de kelvini
într-o picătură
de miere

lola ieșind din desen

5 august 2011

într-o zi de august deloc ca oricare (e ziua lu sormea, deci na) m-am apucat să scriu despre lola în bucătărie, la o cană de ceai. greu. avusesem coșmaruri cu bariere și granițe, cu sprinturi și cîini antidrog. nesimțiții! păi vreau să dorm ca lumea, ce vă băgați șenghenul în subconștientul meu suveran, hă?

am niște ieșiri… știu.
măcar atît, cît nu e prea tîrziu.

pisi k

2 februarie 2011

am uitat că e iarnă și am ieșit la o joacă. asta e o altă pisică, tot virtuală, cu o fundiță legată de coadă (coproducție ana pauper și micuța z. (6) ani, la un chef). gata, gata cu intimitățile: să trecem la cealaltă pisică virtuală, pisi G (pisica galbenă). este absolut necesară în viață!

te irită gheața? nu verde-mpărat
ci pisi G cea insidioasă poartă
vina sau cristina!

bushescu

15 septembrie 2010

prenumele ei este ada. are 25 de ani și este prima guvernatoare a provinciei românia, în era pre-postgalactică: sîntem în 3010. ada a absolvit școala internațională de balet militar de la paris-sur-seine, cu rezultate excelente. normal: primise o educație aleasă de mică (tatăl ei, director al băncii euroatlantice de date biometrice, iar mama – să nu ne mai mirăm – procurătoarea-șefă de bonsai la palatul recordurilor din stoenești, gorj). o lume nouă, plină de armonie, în care muzica, poezia și dansul sînt la ele acasă. între două manele, ada a compus următoarea poezie:

foaie verde foicică
mi-am făcut de cap de mică.
foaie verde firicel
spăl numai cu ariel.

mirela

11 septembrie 2010

era prințesa circului: îmblînzea tigri, lei, dolari, fără prejudecăți. doar judecăți avea, de toate felurile: apodictice, asertorice și problematice. încerca să se mențină la nivelul asertoricelor, dar na… situațiile abrupte cer soluții abrupte. cînd obosea, stătea la un vin (vin imediat) cu acrobatul (reader). aseară a scris următoarea poezie, pentru că stătea să plouă:

toamna e foarte foarte colorată
dar fraților cam prea supărată! vreți compuneri
moka despre ea? căutați pe wikipediea!

face tumbe

16 mai 2010

cu gîndul la flori, cu toate că are 17 idei despre cum să ajungi în nori.
disciplinată fiind, alege plăcerea clipei. apoi – cu spor – dă inimă aripei.

de cîte ori lara scria compuneri pe acoperișul blocului, intra într-un spațiu extraordinar de fluid al imaginarului canonic. de cîte ori ținea o pauză, intra într-o stare necanonică, își scotea praștia din buzunar și trăgea în teroriști. sîntem în 2020, cînd românia, total crizată, este deja sub tutela FMI, CIA, KGB și CNP.

Vivaldi doubleshot. Compunere cool.

19 aprilie 2010

Tu soare! Ești nebun! Băi, ce senin e! Lumini ciudate în ceașca de ceai! Extratereștrii! Ajutooor! Balerina căzu pe scările amfiteatrului de păpuși si visă cele opt anotimpuri în diferite cool-ori:
1. Anotimpul Mării Adriatice în septembrie.
2. Anotimpul poetic de pe la Emily Dickinson.
3. Anotimpul tortului caramel făcut de bunica.
4. Anotimpul așteptării și al împlinirii, nedietetic.
5. Anotimpul mingii roșii cu buline din lada cu jucării.
6. Anotimpul lui Bach, Hendrix și Coltrane, hai Pink Floyd.
7. Anotimpul uitării de sine printre cuvinte și culori, zi de zi.
8. Anotimpul.

Zoe, fiica ploii

3 aprilie 2010

S-a născut într-o zi de primăvară. Tatăl, Domnul Tunet și mama, Doamna Nory se iubeau cînd tandru și regal, cînd sălbatic și letal. Zoe poartă semnele acestei iubiri. Nu insistăm, mai căutați pe google. Ceea ce vroiam să expunem aici este răspunsul la întrebarea-leapșă pusă de Paul: care au fost personajele copilăriei mele? Daaang! (sunetul inspirației).

Personajele copilăriei mele
Grifonul și Șeherezada. Personaje de poveste, dar nu în aceeași poveste. Aș putea să-i readuc pe aceeași pagină, dar acum nu e momentul… Grifonul – vă rog să uitați ce scrie wikipedia, ascultați de dicționarul meu – este arhetipul călătoriei reale sau imaginare care impune sacrificii. Dacă nu ai sacrificat nimic, nu ai fost nicăieri (memo: ca să-l ducă pe fătfrumos dincolo de mări și țări, ca să-l treacă marea cea mare, grifonul trebuia bine hrănit, chiar cu bucăți din pulpele pasagerului). Șeherezada e o cu totul altă poveste. De la ea trebuie să învețe orice femeie care se respectă.

cea mai minunată compunere despre sosire

14 martie 2010

natura in timpul ierni. copunere.

21 ianuarie 2010